Puțin mare, dar foarte bun, cocoșul vecinului meu în gură.

Trebuie să mărturisesc că sunt o persoană vicioasă fără speranță. De îndată ce văd că noul meu vecin a ieșit pe terasă îmi petrec timpul smucind în timp ce îl spionez. până zilele trecute când tocmai m-a invitat să bem o băutură cu el pe terasa lui. adevărul este că nu a trebuit să mă gândesc prea mult la asta, deși, când am avut-o în fața cât de nervos eram, am ajuns să arunc băutura pe el. Am încercat să-l curăț fără să-mi dau seama că mi-am trecut mâna peste cocoș de mai multe ori și bineînțeles cum să-l ating fără să-l pot gusta. ce cocos delicios are vecinul meu.